De la interdicția limbii la diversitate: slovenian carintic de -a lungul timpului

De la interdicția limbii la diversitate: slovenian carintic de -a lungul timpului

în Carintia, în special în regiunile din jurul Eisenkappelului rău, moștenirea slovenilor carintani poate fi resimțită și astăzi. Brigitte "Breda" Županc, care s -a născut la Leppen în 1943, privește înapoi la o copilărie plină de evenimente în care limba slovenă a fost puternic suprimată. În perioada post -war, persoanele care se dezlănțuie germane au fost găsite în primul rând în Eisenkappel, în timp ce Leppe a fost considerat un loc în care s -a vorbit mai mult sloven. "Timpurile au fost grele. De multe ori ne-a fost frică să comentăm în limba noastră maternă", își amintește Županc într-un raport al meinbezirk.at

În anii 1960, županc a deschis o îmbrăcăminte pentru femei în Eisenkappel, pe care a rulat -o până în 1998. În această perioadă, croitoria ei a fost un punct de plecare popular pentru numeroase cluburi care aveau costume tradiționale și îmbrăcăminte festivă. „Comunitatea a fost grozavă și festivalurile au înflorit”, continuă ea. Dar, în ciuda acestor adunări sociale, limba slovenă nu se observă cu greu în spațiul public.

diversitatea și provocările culturale

Viața în și în jurul Bad Eisenkappel a fost, de asemenea, modelată de multe restaurante, unde vă puteți reuni după muncă. „Am avut punctele noastre de întâlnire, cum ar fi Gasthaus Koller sau asta mai bine”, a spus Županc. Schimbul social a fost crucial, chiar dacă copiii trebuiau adesea să meargă la școală la șapte kilometri, unde de obicei erau învățați doar germani.

Evenimentele culturale, în special tradițiile tradiționale și diversele cluburi, au contribuit la faptul că identitatea slovenă trăiește până în zilele noastre. „Acceptarea limbii slovene s -a îmbunătățit în ultimii ani, dar suntem departe de a fi la scopul nostru”, notează activistul cultural. Conexiunea cu limba și cultura slovenă este încă un subiect sensibil care face valuri. Locul orașului anilor '70, în care au existat conflicte severe prin semne bilingve, este un capitol întunecat în această poveste.

rădăcini istorice și evoluții actuale

Rădăcinile slovetelor carintice se întorc la migrația popoarelor atunci când regiunea a fost colonizată de popoarele slave. În Tratatul Saint-Germain, un referendum a fost convenit în 1920, care a reglementat apartenența Carintiei către Austria. La 10 octombrie 1920, '59%'a votat pentru Austria - un eveniment important care își amintește și astăzi.

Situația dificilă a slovenilor carintani nu s -a schimbat fundamental de -a lungul anilor. Conform nzz , regiunea suferă de populație și de o clipă economică tensionată care prezintă comunitățile locale în frontul provocărilor. Primarul Franz Josef Smrtnik subliniază că o schimbare a mentalității în direcția turismului este necesară pentru a contracara populația în scădere.

Peisajul educațional actual se caracterizează prin lipsa de profesori calificați pentru lecții slovene, ceea ce complică și mai mult integrarea culturii slovene în societate. Persecuția și opresiunea din timpul celui de -al doilea război mondial au lăsat cicatrici profunde și prelucrarea evenimentelor au rămas inadecvate.

Situația pentru Slovenii Carinteni este o imagine mixtă. Pe de o parte, există avantaje semnificative prin UE, pe de altă parte, costul ridicat al vieții este tulburat de mulți. În timp ce Zdravko Haderlap, un copil al „șanțurilor” și astăzi ghidul de drumeție, artistul și fermierul de munte, încearcă să arate într -un documentar, există cu siguranță abordări de simpatie și cooperare între diferitele grupuri.

Copla Casa, care a câștigat recent popularitate, atrage numeroși vizitatori și este un semn de interes din ce în ce mai mare pentru diversitatea culturală a acestei regiuni.

Provocările trecutului și din viața de zi cu zi actuală pentru slovenii carintici sunt încă urmărite cu atenție. În timp ce conștientizarea limbii și culturii slovenei este mai mare, sentimentul că calea de a completa acceptarea și integrarea trebuie să fie puțin de mers.